Despre Justitie, Adrian Nastase si Mos Tagirta                    

Stirea ca, dupa doar citiva ani de cercetari si procese, justitia romana a dat sentinta in Dosarul Zambaccian  mi-a lasat un gust amar. Nu inteleg, si nu voi putea intelege niciodata, de ce un caz de asa o importanta a fost tratat sumar, la repezeala, decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie survenind, repet, dupa doar vreo sase ani de procese. De ce atita graba in a condamna un om care nu a fost acuzat de nimic altceva decit de primirea de foloase necuvenite in valoare de circa 600.000 Euro? Dat fiind personajul , sintem de parere ca acest caz ar fi trebuit cercetat mai temeinic, pentru a nu terfeli imaginea unui politician de mare anvergura care, alaturi de alti eroi contemporani ai neamului, fireste,  au transformat statutul tarisoarei noastre din cel de satelit al URSS, dar care beneficia de autonomie, in cel de colonie a cui vrea si cui nu vrea. Dar suprizele oferite de justitia romana in acest caz au continuat. Duritatea extrema a sentintei este, de fapt, cea care a lasat cu gura cascata pe toti obsevatorii politici de aici si de aiurea. Adrian Nastase a primit trei ani (da, ati citit bine, trei ani, adica aproape o viata de om) de inchisoare cu suspendare. Evident, ne-au podidit lacrimile. Suvoaiele care ni se scurgeau din ochi s-au oprit, insa, brusc, facind loc unei expresii de deplina satisfactie, cind am aflat de o alta mare victorie a justitiei romane. Sa va explic despre ce este vorba. A fost judecat si condamnat unul dintre cei mai periculosi infractori postdecembristi. Criminalul, pentru ca altfel nu pot sa-l numesc, a pagubit statul roman de colosala suma de 500 RON. Metoda infractorului de 81 de ani frizeaza, prin simplitatea ei, genialitatea. Mos Tagirta a semnat, profitind de naivitatea dovedita a agentului postal, cuponul de pensie in numele sotiei sale, dupa care si-a bagat banii in buzunar. Simplu si eficient. Conform unor relatari de la fata locului , se pare ca temutul infractor a cheltuit o parte din banii obtinuti prin frauda la crisma. In sarcina sa au fost retinute o sumedenie de infractiuni pe care nu le mai enumeram aici pentru ca ni se face parul maciuca. Date fiind cele spuse, sentinta de doar trei ani de inchisoare cu executare ni se pare prea blinda. Drept consecinta a milei crestinesti afisate de catre judecatori ne putem astepta ca peste vreo doi-trei ani  Mos Tagirta sa zburde liber pe unde vrei si unde nu vrei si sa ameninte , prin intemediul combinatiilor sale financiare diabolice, avutul atitor si atitor cetateni onesti. Consideram ca pedeapsa cu inchisoarea pe viata ar fi fost mai potrivita pentru acest caz cutremurator. Nostalgicii vremurilor de demult ar opta , fara indoiala, pentru pedeapsa cu moartea. Din pacate, aceasta a fost abolita. 

P.S. Asteptam cu mare interes ziua in care un politician roman de prim rang va fi condamnat la inchisoare cu executare pentru vreuna dintre numeroasele potlogarii facute de-a lungul carierei sale. Anuntam cititorii nostri ca in ziua imediat urmatoare celei in care va fi data sentinta se va sarbatori, cu tot fastul, Pastele Cailor.