MRU, şef şi la Mediu

În urma demisiei lui Laszlo Borbely din postul de ministru al mediului, şeful guvernului a anunţat că va prelua, temporar, şi conducerea acestui minister.

Comentariu: Acuzaţiile aduse de Victor Ponta lui Mihai Răzvan Ungureanu, că a fost adus în fruntea guvernului cu scopul de a vinde importante resurse ale subsolului României, încep să prindă oareşce contur. Se ştie că începerea exploatării zăcămîntului aurifer de la Roşia Montana este întîrziată de ceva vreme în principal din cauza lipsei avizului de mediu. Zvonurile care circulă pe această temă spun că fostul ministru Borbely ar fi refuzat categoric eliberarea respectivului aviz. Motivul ar fi, susţin aceleaşi zvonuri, ca UDMR doreşte menţinerea intactă a bogăţiilor subsolului din Ardeal, în speranţa că acesta va trece , cîndva, la Ungaria, şi doresc preluarea sa cu toate cîte se află în el. Nu putem şti ce este adevarat şi ce nu din aceste zvonuri. Curios este doar că ministrul Borbely, pus în faţa acuzaţiilor de trafic de influenţă, a preferat să demisioneze, în condiţiile care infracţiunea de trafic de influenţă este una dintre cele mai greu de dovedit. "Demisionez , deşi nu aş avea motive." a declarat, misterios, Borbely. Zvonurile spun că, pus în faţa şantajului aviz contra încetarea şicanelor, Borbely ar fi ales calea părăsirii funcţiei. Curiozităţile oferite de chestiunea în cauză continuă, însă. Ministerul Mediului este, potrivit înţelegerilor din coaliţia de guvernămînt, al UDMR. Toată lumea se aştepta la numirea în fruntea sa a unui politician maghiar. Iată, însă, că lucrurile nu s-au petrecut aşa. Zvonistica dă ca sigur faptul că oricare alt reprezentant al UDMR ar fi acţionat la fel ca Borbely, adică ar fi refuzat eliberarea avizului de mediu pentru Roşia Montana. Acum, Ungureanu se află în poziţia de a putea elibera el însuşi către Gold Corporation rîvnitul aviz. Să vedem dacă o va face. Dacă nu, toate acuzele lui Ponta şi zvonistica de mai sus cad. Să avem răbdare.    

            Nici un "greu" nu va mai părăsi PDL

Conform afirmaţiilor lui Vasile Blaga, citat de Mediafax, perioada de transferuri dinspre PDL către USL se apropie de sfîrşit. "Nu consider că vor mai avea loc plecări semnificative." a spus preşedintele Senatului. Blaga a mai spus că în următoarele zile se vor înregistra şi migraţii inverse, adică dinspre USL către PDL.  

Comentariu: Probabil nici Vasile Blaga nu crede în ceea ce spune. Dacă îsi închipuie că nu vor mai avea loc dezertări din PDL, se îmbată cu apă rece. Declaraţiile sînt adresate strict propriului electorat şi au rolul de a mai ridica un pic moralul simpatizanţilor democrat-liberali. Rămînem, totuşi, cu o nedumerire: cum vom aprecia dacă viitoarele plecări din partidul de guvernamint, pentru că vor mai fi, sînt semnificative sau nu? În fond, în condiţiile actuale de paritate între putere şi opoziţie, chiar şi trecerea la adversar a celui mai obscur senator PDL înseamnă crearea unei noi majorităţi.  

P.S. Tocmai ne parvine ştirea că deputatul de Timiş, Gheorghe Ciobanu, a demisionat din PDL. Cum încadrăm această plecare: semnificativă sau nesemnificativă?   

           Castane scoase din foc cu mîna altuia

Prim-vicepreşedintele PNL Mihai Voicu a declarat, într-un interviu pentru HotNews, că Adrian Nastase ar trebui să se retragă din prim-planul vieţii politice. "Domnul Năstase nu mai este o figură proeminentă a vieţii politice din România." şi-a motivat părerea fruntaşul liberal. 

Comentariu: Că ne place sau nu, Adrian Năstase este, încă, o figură importantă a vieţii politice de la noi. Fostul prim-ministru are destui suporteri, atît în structurile de vîrf ale PSD, în cele din teritoriu, cît şi printre simpatizanţii partidului. Explicaţia intervenţiei lui Mihai Voicu nu trebuie căutată aici, deşi aşa se doreşte să credem. Poate, atunci, să fie vorba despre recentele condamnări ale lui Năstase, care ar ştirbi imaginea USL  în rîndurile alegătorilor? Cam greu de crezut.În primul rînd, condamnările lui Năstase nu sînt definitive şi au fost deja atacate. Pronunţările finale s-ar putea să ne aducă surprize. Am mai avut de astea şi în trecut. În al doilea rînd, ambele partide ale alianţei au şi alti oameni cu procese pe rol sau cercetaţi pentru presupuse infracţiuni. Nu s-au luat încă măsuri împotriva lor sub pretextul că se asteaptă hotărîrile finale ale justiţiei. Deci nici asta nu poate fi cauza. Nu a mai rămas decît ipoteza unei răfuieli interne în PSD. Social-democraţii mai tineri, grupaţi în jurul preşedintelui Ponta, ar dori să scape, o dată pentru totdeauna, de Năstase, al cărui cuvînt încă atîrnă greu în partid.  Puteau ei să ceară trecerea lui  Adrian Năstase din componenţa echipei de bază în rîndurile galeriei? Sub nici o formă. Ar fi dat rău la capitolul imagine şi ar fi existat şi riscul producerii de fracturi în partid. A facut-o, în schimb,  liberalul Voicu. Un ajutor frăţesc dat lui Victor Ponta în încercarea acestuia de a-şi asigura controlul total în PSD. La urma urmei, sînt parteneri de alianţă.    

  

            Băgarea în seamă pe sine la români

Simţul ridicolului nu pare a fi una din calităţile politicienilor români. Cu cît dau mai zdravăn cu oiştea în gard, cu atît mai mult îşi sumeţesc pieptul şi aruncă priviri roată la mulţimea de tolomaci care s-au adunat, de plictiseală sau din curiozitate, să-i asculte. Să-l luăm, de-o pildă, pe Mircea Geoană. Un "fost" al politicii româneşti. Fost preşedinte PSD, fost dublu medaliat cu argint în cursele electorale pentru Primăria Bucureşti şi fost, în decembrie 2009, preşedinte al României. E adevărat, mandatul său a durat de la ora zece seara, în ziua alegerilor,  pînă a doua zi la şase dimineaţa, dar, orişicît. În prezent, un nimeni care se icneşte şi el cînd şi cînd, doar, doar, o fi băgat în seamă de vreun post de televiziune. Să vezi comedie, însă. În urmă cu o zi sau două, cînd un senator PDL şi-a dovedit corectitudinea politică şi a trecut la USL,  s-a ajuns în Senat la paritate între putere şi opoziţie. Plus un senator independent, Mircea Geoană. O situaţie de tot rîsul. Obţinerea majorităţii simple depinde de mofturile unui senator independent , susţinut de un puternic şi arhicunoscut ONG. Prilejul nu a fost scăpat de fostul nr.1 în PSD. Conform unei ştiri transmise de HotNews, Geoană a cerut, atît puterii, cît şi opoziţiei,  să înceteze de a-l mai număra şi pe el de o parte sau de alta. Mai pe româneşte spus, haideţi, fraţilor, să organizam o licitaţie, să văd şi eu cu ce mă procopsesc. De, e greu să candidezi din postura de independent. Nu te alege nici dracu'. Din păcate pentru distinsul senator,  preţul său va scădea brusc la zero atunci cînd alţi senatori PDL, sau de aiurea, vor trece la USL. E doar o chestiune de zile, dacă nu de ore. Nouă nu ne rămîne decît să rîdem de "combinaţia" imaginată de Geoană. Asta şi facem. 

            Cică un post de viceprimar al Iaşilor ar fi deja adjudecat

Făcînd, înainte  de a mă pune la somn,  o scurtă trecere în revistă a ziarelor de mîine, am dat de o ştire interesantă.  Senatorul PDL Mihaela Popa s-ar afla în negocieri serioase cu USL. Cred că ştiţi despre cine este vorba. Doamna aia care se întreba acum cîteva zile ce caută ea în PDL. După cîte se pare, răspunsul primit de la mai marii partidului de guvernămînt i-au produs o serioasă criză de conştiinţă ce a avut drept rezultat (da, aţi ghicit!) o bruscă schimbare a convingerilor politice. Deşi,  conform spuselor cotidianului ieşean, nici astea, aşa schimbate, nu sînt încă destul de clare. Nu se ştie dacă va trece la PNL sau la PSD. Tîrguiala ar fi pentru un post de viceprimar. Dacă lucrurile se vor întîmpla aşa cum susţin ziariştii cu pricina, nu ar însemna altceva decît continuarea unei strălucite cariere de politician aflat mereu în ascensiune. Ieri europarlamentar, azi senator, mîine viceprimar şi poimîine, cine ştie, poate chiar ditamai consilierul în localitatea natală. Trecînd la un ton mai serios, trebuie să amintim aici şi faptul că deputatul PNL Relu Fenechiu a negat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute luni, că s-ar purta negocieri cu Mihaela Popa. Care să fie, oare, adevărul? Nu ştiu, dar povestea asta se va descîlci, cu siguranţă, în următoarele zile. Istorioara are şi o morală. Dacă, totuşi, este adevărat că senatorului  Popa i s-a promis un fotoliu de viceprimar, s-au gîndit, oare, mai marii USL din judeţ cam care va fi reacţia electoratului? Că doar nu-şi închipuie că scorul înregistrat acum de alianţă are drept bază doar votanţii conştiincioşi ai PSD şi PNL. Printre cetăţenii care, la alegerile locale, vor pune ştampila pe USL se vor afla şi mulţi, foarte mulţi, care nu au încredere nici în unul, nici în celălalt dintre partide. În schimb, urăsc din tot sufletul PDL, cu ce reprezintă el şi cu oamenii lui cu tot. Cam este o problemă asta, nu-i aşa?

              De ce creşte cota de încredere a lui MRU?

"Adevărul" de astăzi publică un sondaj de opinie, realizat de IMAS, privind cota de încredere a populaţiei în personalităţile publice. Surpriza cea mare este dată de plasarea pe locul al treilea a lui Mihai Răzvan Ungureanu. După doar o lună şi ceva de fîţîială pe ici şi pe colo în calitate de prim-ministru, băiatul cu faţă de sclifosit şi cu aere de intelectual de excepţională valoare aproape că l-a egalat pe Victor Ponta şi îl lasă în urmă, e drept, cu foarte puţin, pe cel care pare să devina, pe zice ce trece, viitor fost mare favorit la următoarele alegeri prezidenţiale, liberalul Crin Antonescu. Poate acest sondaj să nu fie decît o făcătură grosolană menită în a-l ajuta pe MRU în atingerea visului său politic, preşedinţia României? Sigur că este o posibilitate care trebuie luată în seamă. Dar eu cred că sondajul este cît se poate de real. Stă în firea românilor să le placă oamenii gen MRU. Dacă ne scărpinăm un pic după  ureche şi ne forţăm  memoria, ne aducem aminte că România a mai avut un politician  cam de aceeaşi factură cu Ungureanu. Îl numesc aici pe Theodor Stolojan.  Avea ăsta  în arsenalul său un truc teribil. Cînd vorbea avea grijă, aşa, mai pe la capăt de propoziţie, să-şi ridice colţul gurii şi să-şi crispeze faţa. Expresie de om serios, care ştie şi ce spune, şi ce face. Ce a făcut, s-a văzut. Bazele găurii negre în care este afundată România s-au pus atunci, în primele guvernări de după Revoluţie. Dar asta nu a contat. Imaginea de tehnocrat de mare valoare i-a rămas lui Stolojan şi acum, dovadă că, în conformitate cu sondajul amintit mai sus, deţine încă o cota mare de credibilitate. Dar ce a făcut MRU de are o aşa de mare încredere populaţia in el? Păi, să vedem. A trîntit uşa la o şedinţă de guvern în care s-au cerut bani  pentru primarii din teritoriu. A respins, în acest mod, şantajul făcut de PDL, au ţipat, în cor, toate mijloacele media. Excepţională dovadă de curaj, care îl va plasa în istoria României doar cu o treaptă mai sus decît Ecaterina Teodoroiu. Totuşi, nu ne-am lămurit care şantaj? Că doar primul ministru nu are susţinerea parlamentară a Partidului Oamenilor de pe Lună, ci a PDL. Dar chestia care a convins o ţară întreagă că România se află pe mîini bune s-a petrecut la un show televizat. Ungureanu l-a pus la punct pe obraznicul moderator, dîndu-i o adevărată lecţie de limba română. Un lingvist de mare forţă de expresie, exact ce ne trebuia pentru ieşirea din criză. Adevăratele acte ale guvernării Ungureanu, care vor produce efecte reale, palpabile, într-un viitor nu prea îndepărtat, au fost, însă, altele. S-a mai vîndut ceva din puţinele resurse ale bietei noastre ţărişoare. S-au dat, aproape moca, rezervele de cupru şi cele de gaze de şist. Să fie oare acesta motivul creşterii în popularitate a tînărului nostru prim-ministru? Nu am de unde să ştiu. Dar, dacă este pe aşa, atunci ţineţi-vă bine. Încă o vînzare şi va ajunge primul în topul încrederii. E adevărat ca nu prea mai avem ce. Totuşi, noi am aflat (pe surse!) că se pregăteşte vînzarea aerului pe care încă îl mai respirăm. Asta ne-a mai rămas, asta vindem. Avantajele acestei tranzacţii sînt evidente şi nu ne mai obosim în a le explica aici. Cică o  multinaţională cu sediul în insulele Tonga-Bonga şi-a exprimat, deja, pe căi neoficiale, e adevărat, interesul. Aşteptăm să vedem ce va mai urma.  


P.S. La puţin timp după postarea acestui articol, agenţiile de presă transmit ştirea că Ungureanu a acceptat să dea banii ceruţi de coaliţie pentru administraţiile locale. S-a dus dracului şi bruma de imagine de om care pune piciorul în prag a primului-ministru.     

                         Proverbele si politica 

Ca alianta PNL-PSD  are zilele numarate s-a stiut chiar de la infiintarea ei. Nu trebuie sa fii doctor in matematici superioare sau prezicator de mare acuratete si clarviziune , scolit de mama Omida, pentru a sti ca USL isi va da obstescul sfirsit exact in ziua urmatore celei in care Traian Basescu va parasi Palatul Cotroceni. De fapt, chiar asta a fost rostul aliantei. Doua partide care nu au nimic in comun si-au dat mina pentru a scapa de un personaj devenit indezirabil. Atit si nimic mai mult. Punctele din programul prezentat publicului care incep cu " se va face" si "se va drege" le lasam pentru o temeinica analiza celor care sint ferm convinsi de existenta lui Mos Craciun. Sigur, pina la atingerea telului, ar putea exista si momente mai tensionate. Unul va fi , fara indoiala, ca urmare a alegerilor generale, atunci cind PSD isi va fi primit deja portia (functia de prim-ministru), in timp ce PNL va trebui sa mai astepte pina il va vedea pe Crin Antonescu instalat in fotoliul prezedential. Daca acest lucru se va intimpla, desigur. Sa te tii atunci dispute intre fruntasii din teritoriu ai celor doua partide pe tema "tata meu il bate pe tata tau". Daca inerentele certuri vor fi gestionate corect, se va ajunge, in final, si la realizarea punctului cel mai important al programului de guvernare al USL: alungarea lui Basescu. Ce va fi dupa aia  nu putem sti, dar putem banui. Tragind linie si adunind, ne da ca USL este o alianta strict conjucturala. De fapt, asta pare a fi un lucru stiut de mai toata lumea, mai putin de politicienii de virf ai celor doua partide. Declaratiile de "love for ever" pe care si le fac in fata camerelor de luat vederi  te fac sa te postezi rapid in fata oglinzii si sa te cercetezi temeinic,  in timp ce-ti pui intrebarea daca nu cumva arati ca un idiot.  In acest context, nu am putut simti altceva decit o mare usurare atunci cind, duminica dimineta, Gheorghe Nechita a dat-o pe bune in cadrul unei emisiuni televizate. Te faci frate si treci puntea, spunea acolo primarul Iasilor. Asa, ca sa nu mai fie loc de interpretari. 

P.S. Proverbul folosit de Nechita pentru a descrie strategia PSD in relatia cu PNL  contine si o referire la "Duca-se pe pustie." Nu ar fi fost, insa, diplomatic sa se aminteasca si numele personajului cu codita si cornite.. Ne multumim si cu proverbul, asa, trunchiat. Macar au aflat si naivii cam despre ce-i vorba.